Nea Gogu şi desantul NATO

Edilii români au fost cuprinşi brusc de frenezie gospodărească

Nea Gogu are cu ce se mândri. A fost ales între cei

astra best rezultate live

133 de măturători de elită ai ţării. Şi de ce nu, ai întregii lumi. Face parte din trupele de intervenţie rapidă ale salubrităţii bucureştene pe perioada summitului NATO. Nu prea ştie el ce-i ăla summit, de NATO parcă ar fi auzit ceva, dar e hotărât să le arate tuturor ce bine mânuieşte mătura. Deocamdată, mândria lui este o legitimaţie specială care-i dă voie să umble prin perimetrul interzis muritorilor de rând, cot la cot cu

rezultate

sepepiştii.

Nea Gogu a obţinut, cum s-ar zice, primul nivel de securitate globală. E şi normal dacă

pari loto rezultate

ne gândim că "oamenii de serviciu" se numără, alături de jandarmi, medici
sau agenţi secreţi, printre membrii personalului de urgenţă care veghează la buna desfăşurare a unui asemenea eveniment. Un eveniment nemaiîntâlnit la care

rezultate de fotbal

participă zeci de şefi de stat sau de guvern, sute de generali sau miniştri şi mii de funcţionari şi ziarişti.

La prima vedere, misia gunoierului pare cea mai uşoară. Adică nu-i acelaşi lucru să razi un găinaţ din calea coloanei prezidenţiale cu dejucarea, doamne fereşte, a vreunui atentat terorist. Pentru şefii lui nea Gogu însă, curăţenia e la fel de importantă ca siguranţa înalţilor oaspeţi. Cărora trebuie să le oferim tot confortul. De la o privelişte plăcută prin geamurile fumurii ale limuzinei şi până la euroveceurile instalate la doi paşi de sala de şedinţe.

Aşa se face că, din Capitală şi până pe litoral, străzile sau uliţele s-au umplut de muncitori scoşi la plombat gropi şi de chivuţe puse să vopsească borduri. Pentru orice eventualitate, chiar dacă traseul oficial nu va trece pe acolo. Până şi aurolacii au fost evacuaţi din locuinţele lor subterane, iar capacele de canal au fost sudate ca nu cumva să se întoarcă peste noapte la "domiciliu". Nu de alta, dar pot fi lesne confundaţi cu soldaţii lui Bin Laden.

Că edilii români au fost cuprinşi brusc de frenezie gospodărească la auzul veştii că s-ar putea să le calce pragul însuşi Bush sau însuşi Putin nu-i rău. Măcar atât să se vadă în urma summitului NATO. Agitaţia asta suferă însă de heirupismul tipic vizitelor lui Ceauşescu prin judeţele patriei. Mai lipseşte doar să se astupe scorburile copacilor cu ciment, cum se proceda pe vremuri pentru a-i face pe plac Tovarăşei, o mare amatoare de feng-shui.

În rest, obiceiul de a băga gunoiul sub preşul pe care va păşi "Cârmaciul" a rămas neschimbat. Ca şi nea Gogu, care a dat cu mătura din dictatură şi până-n democraţie. Singura diferenţă este, acum, legitimaţia care-i dă dreptul să participe la procesul securităţii globale. Alături de "colegii" de la CIA.

Tăriceanu şi Grânarul Europei

Aflat în vizită la Bacău, premierul Călin Popescu-Tăriceanu le-a spus fermierilor şi primarilor că doreşte ca România să devină al doilea mare producător agricol din

rezultate fotbal 18.02.2009

Europa, după Franţa".

El i-a îndemnat pe fermieri să acceseze fondurile europene, dar a atenţionat că

rezultate fotbal vineri

banii
nu se dau la modul „Luaţi şi faceţi ce vreţi cu ei“, ci pentru proiecte viabile de modernizare a agriculturii.

În timp ce Tăriceanu le explica elegant fermierilor - un eufemism pentru

rezultate live astra sports

ţărani - la căminul cultural din comuna Blăgeşti (judeţul Bacău) cum vor domina ei în Europa, iar în hambare le vor curge milioane de euro, la Bucureşti o sută de agricultori pichetau Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Sindicaliştii susţineau că, fără subvenţionarea domeniului, agricultura este „în colaps“. Şi manifestau pentru nişte lucruri „ridicole“ când eşti pus să visezi cu ochii deschişi la trezoreria Uniunii Europene: preţul la motorină, subvenţiile pentru

rezultate live hochei

legumicultură, pomicultură şi zootehnie, precum şi neachitarea subvenţiilor restante din 2007. Potrivit liderului Agrostar, agricultura a fost falimentată deliberat pentru a fi trecută „pe nimic“ în proprietatea diverşilor investitori, căderea producţiei agricole fiind rezultatul „otrăvit“ al incompetenţei politicienilor de la Bucureşti.

Teoretic, premierul Tăriceanu are dreptate, dar a închide ochii la ce se întâmplă în agricultura românească, cu speranţa că El Dorado-ul european va rezolva situaţia, este o promisiune ieftină, politicianistă. Aţi văzut fermieri de rând să ştie cum să acceseze programele europene? Câţi au internet sau câţi bani nu au fost returnaţi pentru că nu au fost folosiţi?

În plus
, primul-ministru a căzut în capcana populistă care circulă de la Primul Război Mondial încoace: „România a fost grânarul Europei“. Ani întregi ne-a fost inoculată această idee. În realitate, după cum a demonstrat prof. Dr. Victor Axenciuc, aceasta este o legendă: „Datele statistice ne arată clar că atât datorită resurselor sale naturale
- suprafaţă şi populaţie -, cât şi datorită caracterului preponderent manual al procesului de producţie cu randamente reduse, România nu a putut şi nu putea să fie o bază prioritară de aprovizionare cu cereale a Europei, sau cum a circulat legenda - grânarul Europei“.

Iar ca să păstrăm adevărul, cea care s-ar califica la acest titlu de grânar al bătrânului continent ar fi mai curând Ucraina. Soluţia premierului aduce mai mult cu cea a unui banc: „Declarăm război Americii şi ne predăm“. Agricultura României a trecut de la paranoia lui Nicolae Ceauşescu la paragină. Legea fondului funciar a fărâmiţat marile culturi, iar distrugerea sistemului
de irigaţii a dus la producerea unor noi deşerturi. Aşa se face că în ţări unde precipitaţiile nu sunt abundente, precum Grecia sau Turcia, agricultorii au recolte bune, iar la noi nu se face nimic. Tractorul Braşov a fost închis, subvenţiile nu există, iar supermarketurile nu primesc produse
româneşti. Mai putem vorbi despre agricultură în aceste condiţii? Sau apelăm la UE?

America plateste 16.500 de dolari pentru viata unui roman

Romania a aflat ieri unul dintre cele mai dureroase adevaruri de

rezultate meciuri pariuri sportive

la Revolutie incoace. Familia basistului Teo Peter, ucis in noaptea de

rezultate live italia c2c

3 spre 4 decembrie 2004 de puscasul marin Cristopher Van Goethem, a dezvaluit pentru prima data
oferta financiara a autoritatilor din SUA, ce ar fi trebuit sa duca la inchiderea procesului: 16.500 de dolari. Acesta este pretul pe care americanii l-au oferit in schimbul vietii unui om care, asa cum au recunoscut si negociatorii de la Washinghton, a ocupat un rol important in

rezultate pariuri tipseri

peisajul culturii romanesti. Probabil jignita de aceasta propunere, venita dupa aproape un an de la accident, familia a refuzat banii.

Ceea ce a urmat insa dupa declinarea ofertei este o lectie de justitie pe care cei din Statele Unite au dat-o romanilor. Albirea puscasului marin de catre instanta nu s-a facut nici la comanda politica, nici la ordin venit pe linie militara, ci pur si simplu pe baza probelor existente la dosar
. Asa s-a ajuns la concluzia aberanta ca este posibil ca victima sa nu fi fost in masina
in momentul producerii accidentului. In Romania, aceasta remarca a starnit revolta, insa, pentru americanii care au judecat cazul, constatarea a fost una cat

rezultate sportive sambata

se poate de normala.

Demersurile facute de partea romaneasca pentru aflarea adevarului au fost aproape nule. Statul nu si-a pus nici un moment problema sa-l trimita pe taximetristul in masina caruia se afla Teo Peter in fata instantei din Statele Unite. In plus
, ancheta de la Bucuresti a fost condusa cu precadere de doi procurori americani, carora nu li se poate imputa faptul ca nu s-au dat de ceasul mortii sa-si scoata conationalul vinovat. Pe durata procesului, nici un reprezentant al Ministerului de Externe nu si-a facut remarcata prezenta la vreunul din termenele de judecata. Este posibil ca nici macar familia basistului sa nu fi fost atat de transanta, sperand sa obtina o suma mai mare din partea statului american. Un argument in acest sens este intarzierea cu care a iesit la iveala propunerea financiara a Statelor Unite. In aceste conditii, albirea puscasului marin poate fi o lectie pentru Romania. Asa am invatat ca alianta cu SUA nu functioneaza si in fata instantelor, iar pretul pus de americani pe noi nu este unul foarte mare.

Alegeri cu uninominalul în gât

Nici dacă ar oferi recompense grase în euro, partidele nu ar găsi candidaţii doriţi pentru primăriile marilor oraşe. Mai sunt două luni şi jumătate până la alegeri, iar discuţiile despre cine, unde, cum au avut drept singur rezultat concret fixarea unor termene de anunţare a candidaturilor, determinată de nevoia de a urgenta lucrurile, şi nu de găsirea unor răspunsuri. Adunate de la stânga şi de la dreapta, doar patru persoane au declarat ferm că vor la primărie: finul preşedintelui Băsescu, Gheorghe Falcă, de la PDL, la Arad, Gheorghe Ştefan (Pinalti), de la acelaşi partid, la Piatra Neamţ, Radu Mazăre de la PSD, la Constanţa, şi Dan Bittman de la ecologişti, la Bucureşti. Alţii nici cu rugăminţi fierbinţi nu se înduplecă, de parcă statura şi ambiţiile lor politice ar întrece porţile cetăţii.

Partidele ar putea depăşi uşor impasul, dacă ar lăsa organizaţiile locale să facă nominalizarile, dar hipercentralizarea deciziei politice este singura modalitate în care ştiu să funcţioneze, iar la alegerile locale şi parlamentare de anul acesta, liderii vor controla mai mult ca niciodată iniţiativele din teritoriu.

Triplul scrutin uninominal – pentru primari, pentru şefii de consilii judeţene şi parlamentari - le pune însă o insurmontabilă problemă: cea a oamenilor. Pentru a capta atenţia electoratului, le trebuie nume, nu anonimi, măcar o notabilitate din partea locului, dacă nu una unsă cu alifie de Bucureşti.

La PD-L, un detaşament din conducerea partidului a fost dislocat în judeţe, ţintind şefia consiliilor, dar majoritatea primăriilor au rămas descoperite. Democrat-liberalii întreţin un aşa-zis suspans în legătură cu Capitala, când, de fapt, nu au niciun aspirant, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Liviu Negoiţă persistând în refuzuri. PSD stă şi mai prost: cu excepţia unor baroni care ţin să-şi reînnoiască mandatul, nu există alţi pretendenţi.

Geoană le-a cerut, din nou, colegilor de Birou să se arunce în bătălia locală şi l-a ascultat doar Ilie Sârbu, care vrea şefia Consiliului Judeţean Timiş. De primării fug toţi aceia cu vână politică. Ordinea importanţei la locale s-a inversat pentru toţi: victoria nu se mai măsoară în numărul oraşelor câştigate, ci al consiliilor judeţene, în tandemul şef de judeţ-primar fiind considerat – din motive de mânuire politică a banilor
– mai puternic cel dintâi. Partidele nu au însă nume pentru a asigura, fără Bucureşti, 42 de astfel de cupluri.

Prea mult uninominal, pentru posibilităţile lor. L-au înghiţit forţat şi, acum, le stă în gât. De unde să scoată personalităţi sau oameni cu vocaţie administrativă, când, de ani de zile, nimic nu mai creşte şi nu se mai coace în serele lor?! Organizaţiile de tineret sunt bune la făcut campanii
electorale şi primire voioasă a bătrânilor cu ifose academice, veniţi, la şcolile de vară, să le înveţe politica. Invariabil, tinerii cer o treime din locurile eligibile, dar primesc două-trei şi doar unuia dintre ei i se dă un scaun
, mai în spate, la masa veşnicilor înţelepţi ai partidului.

Loto pentru Felix

Presedintele de onoare al PC
vrea sa puna mana pe afacerile "Programul Video Loterie" si "Pariloto" * Jocurile electronice si pariurile sportive produc anual zeci de milioane de euro, bani care provin, in mare parte, din castigurile la Loto 6/49

ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile ca Loteria Romana pierde milioane de euro anual de pe urma unor contracte paguboase incheiate cu doua firme
grecesti. Conducerea Loteriei s-a grabit sa confirme informatiile publicate de ziarul nostru, subliniind ca sunt afectate interesele companiei si ale statului roman. In realitate, Compania Nationala Loteria Romana doreste rezilierea contractului cu firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems. Odata rupta intelegerea, afacerea ar urma sa ajunga, potrivit informatiilor noastre, pe mana presedintelui de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, seful pe linie de partid al directoarei Lilianei Ghervasuc-Minca, vicepresedinte al PC.
Firmele Intracom SA Hellenic Telecommunication Electronics Industry si Intralot Intregrated Lottery Sistems and Services au incheiat, in 2003, contracte pe zece ani cu fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, pentru "Programul Video Loterie" (jocuri electronice) si "Pariloto" (pariuri sportive). Grecii primesc intre 70 si 85% din profit, iar Loteria plateste toate taxele si orice alte cheltuieli legate de aparatura. Grecii scot un profit anual de zeci de milioane de euro. Dan Voiculescu, fostul sef al directoarei de la loterie Liliana Ghervasuc-Minca, a pus ochii pe aceasta afacere
si incearca sa preia afacerea cu jocuri electronice si pariuri sportive. Conform acelorasi surse ale ZIUA, atat Dan Voiculescu cat si conducerea Loteriei Romane fac de mai multe luni presiuni asupra patronilor greci pentru a-i determina sa renunte la cele doua contracte. De altfel, presa a scris despre o intalnire intre Liliana Ghervasuc-Minca, presedintele Intracom Socrate Kokkalis, dar si Dan Voiculescu. Intalnirea a avut loc la mijlocul lunii februarie, la restaurantul Gallo Nero situat pe Bulevardul Decebal din Capitala, cu prilejul unei petreceri exclusiviste. Conform informatiilor noastre, atunci Dan Voiculescu, dar si Liliana Ghervasuc-Minca, au incercat sa-l convinga pe Socrate Kokkalis sa renunte la contracte pentru ca afacerea sa fie preluata de presedintele de onoare al Partidului Conservator. O afacere care i-ar aduce milioane de euro anual.
Offshore-ul lui Copos
Trebuie spus ca Dan Voiculescu este implicat deja in afacere prin intermediul lui George Copos, fostul prim-vice prim ministru din partea Partidului Conservator, un personaj strans legat de Loteria Romana si de banii acestei companii. Astfel, asa cum ZIUA a dezvaluit in urma cu doua zile, cele doua societati grecesti au mandatat o a treia firma, Lotrom SA, sa achizitioneze aparatele pentru cele doua jocuri de noroc ale Loteriei. Societatea Lotrom este controlata chiar de catre patronii de la Intralot si Intracom care detin actiuni in nume propriu sau prin intermediul celor doua firme care au incheiat contracte cu Loteria. Printre actionari apare insa si un off-shore inregistrat in Cipru care profita la randul sau de pe urma acestei afaceri. Este vorba despre Megapearl Limited. O firma controlata de George Copos, care, potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, detine 5% din actiunile de la Lotrom, procent suficient pentru a-i asigura o cota de profit de milioane de euro. Ca Megapearl este controlata de George Copos este dovedit si de faptul ca acest off-shore apare ca actionar la toate firmele fostului vicepremier PC. In acest sens, Megapearl are 6,75% din actiunile Ana Holding SA, 2% din cele ale firmei Ana Pan SA, 6,75% din actiunile de la Ana Residences SA, 99% din procentele Ana Tower SRL. De asemenea, acelasi off-shore figureaza printre actionarii de la Fotbal Club Rapid SA unde detine aproape 21% din actiuni.
Schimbari la INTACT
Majoritatea greilor din managementul Grupului Intact vor fi pusi pe liber incepand cu luna aprilie, sustin surse confidentiale. Actiunea nu il vizeaza si pe Sorin Oancea, care va gestiona un alt proiect. Masura a fost luata de patronul Dan Voiculescu in contextul negocierilor cu RTL.

Secretara lui Voiculescu
Actuala directoare a Loteriei, Liliana Ghervasuc-Minca, a fost descoperita si lansata la inceputul anilor '90 de generalul Victor Atanasie Stanculescu, pe cand era o tanara dactilografa la Ministerul Resurselor si Industriei. Stanculescu, care conducea ministerul mamut al Economiei ce includea si Industria, a plasat-o pe Ghervasuc pe post de secretara si asistent manager in cadrul reprezentantei din Romania a grupului anglo-indian Balli Group PLC. Adica acolo unde el a devenit ulterior consilier si vicepresedinte al reprezentantei. Ghervasuc a ocupat aceasta functie incepand cu 1993 pana in 2000. In perioada 2005-2006, a fost presedinte al Agentiei Nationale de Control a Exporturilor (ANCEX), cu rang de secretar de stat. Din 2007 a fost numita sefa Loteriei Romane. Pe plan politic, Liliana Ghervasuc-Minca este vicepresedinte al Partidului Conservator.
"Contractele prejudiciaza statul"
Loteria Romana a confirmat toate dezvaluirile facute de noi in urma cu doua zile. "Precizam ca informatiile aparute in cotidianul <> cu privire la faptul ca, contractele incheiate cu partenerii greci sunt defavorabile, chiar paguboase pentru statul roman, sunt sustinute de raportul ANAF din anul 2007, raport in care s-a facut o analiza cu masuri foarte clare, situatie care face obiectul Directiei Nationale Anticoruptie.
Referitor la sumele aparute in acelasi articol mentionam ca aceste date se regasesc partial in raportul ANAF, in prevederile contractuale si in dosarul aflat in cercetari la DNA", se arata intr-un comunicat al Loteriei. Reprezentantii Loteriei sustin ca sumele care sunt incasate de firmele grecesti prejudiciaza statul roman si ca s-a incercat remedierea acestui aspect. "Conditiile si termenii din contractele incheiate de catre fostul Director General Nicolae Cristea sunt bine cunoscute presei, care a subliniat
de fiecare data ca sumele foarte mari pe care le incaseaza partenerii greci priveaza in primul rand bugetul
de stat. In ultimii doi ani, actuala conducere a companiei a facut toate demersurile necesare pentru a remedia, prin renegocieri cu partenerii greci, toate conditiile care aduc atingere intereselor companiei si implicit statului roman. (...) Increderea publicului demonstrata deja pentru jocurile organizate si administrate de Loteria Romana reprezinta cel mai important aspect in activitatea pe care o desfasuram. Aceasta incredere ne obliga sa sprijinim toate organele de verificare si control ale statului, in vederea reglementarii situatiei de fapt in care se afla C.N. <> S.A. in relatiile contractuale cu partenerii greci", se mai precizeaza in acelasi comunicat.
Loteria conservatoare
Loteria Romana se afla sub controlul lui Dan Voiculescu si a Partidului Conservator de mai multi ani. Institutia a fost de altfel unul dintre principalii parteneri de afaceri pentru diferiti membri ai PC. Vom prezenta in continuare pe scurt cateva dintre aceste cazuri.
Cel care a profitat din plin de pe urma afacerilor cu Loteria a fost George Copos. ZIUA a dezvaluit in premiera ca acesta a incasat aproximativ un milion de euro dupa ce, in perioada in care Loteria Romana era condusa de Nicolae Cristea, si el membru PC, a vandut companiei cateva zeci de spatii ce apartineau societatii Ana Electronics. Dupa dezvaluirile din ziarul nostru, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au declansat o ancheta in acest caz. Ulterior, George Copos a fost trimis in judecata pentru evaziune fiscala. Si fostul director al Loteriei, Nicolae Cristea, a fost deferit instantei. Aceasta nu a fost insa singura legatura a lui Copos cu Loteria Romana. Fostul vicepremier a incasat bani de la Loterie si de pe urma spatiilor pe care le-a pus la dispozitia companiei contra unei chirii. Concret, o buna perioada de timp, tragerile saptamanale pentru jocurile "6 din 49" si "Noroc" au avut loc intr-o hala din Sectorul 2 al Capitalei detinuta de George Copos. De asemenea, si postul de televiziune al lui Dan Voiculescu a castigat de pe urma Loteriei Nationale. In 2005, compania a decis ca tragerile loto sa fie mutate de la TVR la Antena 1. Astfel, televiziunea lui Voiculescu a incasat bani frumosi de pe urma reclamelor difuzate inainte si dupa tragerile loto. Si Saptamana Financiara SRL, care editeaza publicatia cu acelasi nume si care apartine tot familiei Voiculescu, a primit bani de la Loteria Romana. Mai exact, institutia condusa de fina lui Dan Voiculescu a sponsorizat cu 15.000 de euro proiectul "Marci romanesti de succes", eveniment organizat de Saptamana Financiara. Intrucat Legea 32/1994 interzicea ca o companie cu capital de stat, asa cum este cazul Loteriei, sa sponsorizeze o companie privata ci numai fundatii sau asociatii, a fost folosit un subterfugiu. Banii au fost dati Asociatiei Generatia Mileniului III, insa in final au ajuns tot la Saptamana lui Voiculescu.

Elena Basescu si Arhiepiscopul Laurentiu

La inceputul acestei luni am aflat din ziare ca domnisoara Elena Basescu, fiica presedintelui nostru, a fost aleasa in secretar general al tineretului din Partidul Democrat-Liberal cu 98% din voturi. Felicitari! Cica nu prea stapaneste limba romana. Nu are nicio importanta. Nu spunea Elena Ceausescu "codoi" (CO2) cand venea vorba de bioxidul de carbon? Si cu toate acestea a ajuns savanta de renume mondial.

Dupa aceasta alegere am luat cunostinta despre alta victorie electorala pe care riscam s-o ignor daca o doamna preoteasa nu-mi trimitea o gazeta de a carei existenta nu aveam habar: "Ziarul Lumina". Acolo am citit ca IPS Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului, a devenit prin sufragiu democratic decanul Facultatii de Teologie din Sibiu. De-acum, decanul Laurentiu Streza se afla sub ascultarea arhiepiscopului omonim si se poate consulta oricand cu chiriarhul. Pacat ca nu mai este la moda monologul interior, consacrat in anii '60 de dramaturgul Samuel Beckett.
Spre deosebire de domnisoara Elena Basescu, IPS Laurentiu n-a avut contracandidat cu prilejul scrutinului si a fost ales in unanimitate. Imi imaginez cu cata bucurie ii va fi dat votul fiul sau - nu duhovnicesc, ci dupa trup -, domnul Ciprian Streza, lector la aceeasi Facultate de Teologie din Sibiu. Inainte sa isi asume "ingerescul chip", IPS Laurentiu a facut sa vina pe lume cinci copii
. Dar numai patru din ei ii sunt subalterni: lectorul amintit, un alt fiu care preda muzica la aceeasi facultate, o fiica bibliotecara la Arhiepiscopia din Sibiu si alta informaticiana tot acolo.
IPS Laurentiu, care sta pe scaunul
- de fapt: numai pe un sfert din el - lui Andrei Saguna, s-a pronuntat la sesiunea Sinodului din noiembrie trecut impotriva legiuirilor inaintasului sau, vechi de vreo 150 de ani, potrivit carora clericii si mirenii din adunarile eparhiale au drept de vot la alegerile de ierarhi. Daca domnul Ciprian Streza va parveni vreodata in Adunarea Eparhiala a Arhiepiscopiei Sibiului, nu va mai putea alege episcopi. Ce lupta s-o fi dat in forul launtric al IPS Laurentiu, intre inima
sa de tata si cea de calugar (mai noua), pana ce in aceasta confruntare cardiaca sa biruie emisfera monahala a cordului Inalt Prea Sfintiei sale!...
Succesul domnisoarei Elena Basescu in alegerile pomenite mai sus mi-a amintit de fiicele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej: Tanti si Lica. Niciuneia dintre ele nu i-a placut politica. Prima s-a maritat cu un compozitor de muzica usoara, spre nemultumirea parintelui ei. Tanti Gheorghiu, sau Tanti Grigoriu, nu a fost o prezenta publica niciodata, nu a vazut-o nimeni la televizor, nu-i aparea fotografia in ziare, lumea nu stia cum arata... Nici Lica Gheorghiu nu avea atractie pentru politica. Pentru publicitate
, da. Fiindca s-a voit actrita. Taica-sau ii satisfacea toate gusturile costisitoare, l-a numit ministru pe cel de-al doilea barbat al ei (ca si pe primul, de altfel), ii tolera pasiunea pentru cinematograf, dar n-o agrea. Mai ales ca il mai tachinau uneori Chivu Stoica sau Bodnaras: "Bine, mai Ghita, da' fata asta a ta nu-si putea alege alta meserie?".
Daca ne luam dupa evocarile unor actori, indeosebi ale lui Dumitru Furdui, de pe urma slabiciunii Licai Gheorghiu pentru film, sub aspect material au profitat unii dintre colegii sai, cinematografia nationala si studiourile de la Buftea. Desi odrasla de lider comunist, Lica Gheorghiu era o femeie credincioasa. Fostul secretar al tatalui ei, Paul Sfetcu, aduce marturii concludente in acest sens in volumul "13 ani in anticamera lui Dej". Seful sau l-a trimis sa se cunune la altar si i-a povestit ca Lica ii conditionase mutarea sub acelasi acoperis cu el de mersul duminica la biserica.
In 1988, staretul de atunci al manastirii Cernica, Parintele Teofil Panait, tratandu-ma cu un coniac frantuzesc, mi-a spus: "Stiti de la cine am sticla asta de Courvoisier?... De la ginerele lui Gheorghiu-Dej. A adus-o pentru parastasul de un an al sotiei care e inmormantata la noi. I-a facut toate pomenirile dupa randuiala".

România, ţara cu 8 milioane de asistaţi

România a devenit, în ultimii ani, o ţară de asistaţi social. Numai din bugetul Ministerului Muncii, în 2007, aproape 8 milioane de persoane primeau o formă de asistenţă socială. Este adevărat că nu ajunge nimeni să se îmbogăţească din alocaţiile şi indemnizaţiile acordate de Ministerul Muncii, dar, adunate, aşa-numitele prestaţii sociale ajungeau în 2007 la 1,7% din PIB. Acestora se adaugă asistenţa acordată de alte ministere şi administraţii locale, iar cele mai importante sunt sumele alocate pentru asigurarea venitului minim garantat.

De ajutorul statului pentru a ajunge la acest venit beneficiază în prezent 380.000 de familii şi persoane singure. Partea proastă a dărniciei guvernamentale este că nu există nici o coerenţă în gestionarea unitară a fondurilor. Ministerul Muncii, celelalte ministere, bugetul de stat şi autorităţile locale emit acte normative după acte normative fără să ştie unele de altele.

Nici măcar în cadrul aceluiaşi minister, al Muncii, de pildă, nu se ştie dacă sunt familii care primesc simultan mai multe forme de asistenţă, câţi români trăiesc exclusiv din ajutorul statului şi mai ales nu se ştie câţi ar putea fi „reconvertiţi” să treacă în câmpul muncii, având în vedere deficitul de muncitori de pe piaţă. Abia acum, cu ajutorul UE şi al Băncii Mondiale, se încearcă punerea la punct a tuturor „tabelelor” de asistaţi. Thedora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune că instituţia care va gestiona unitar asistenţa socială la nivel naţional, precum şi softul care ne va permite să avem date
mai clare despre situaţia asistaţilor vor deveni funcţionale cel mai devreme peste un an.

Revenind la cheltuielile din bugetul Ministerului Muncii, cele mai mari sume sunt indemnizaţiile pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani acordate mamelor salariate – 800 de lei pe lună –, bani care nu reprezintă o pomană, ci o compensare a banilor pierduţi de mamele care vor să stea alături de prunci după naştere. Aceste indemnizaţii se alocă însă doar la 190.000 de beneficiari, din cei 8 milioane. În topul sumelor „împărţite” de Ministerul Muncii, după indemnizaţiile pentru copiii ale căror mame lucrează urmează ajutoarele de încălzire. Cuantumul acestora variază în funcţie de venitul familiilor şi modul de încălzire – de la 500 la 125 de lei pe lună.

Subvenţiile nu se mai acordă însă câtorva sute de mii de familii, ci la peste 4 milioane. În fine, lista „prestaţiilor sociale” se întinde pe trei pagini de tabele scrise mărunt şi cuprinde peste 45 de forme de sprijin, ca: alocaţia de stat pentru copii
, alocaţia familială complementară, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală, alocaţia de plasament, indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii HIV/SIDA, ajutoare de urgenţă, trusou pentru nou-născuţi, sprijin financiar
la căsătorie, drepturi pentru persoane cu handicap, subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii etc.

Este paradoxal că, deşi statisticile arată că sărăcia a scăzut în ultimii ani în România, numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut. Asta s-ar putea datora şi unei „definiţii” neadecvate a sărăciei folosite de Statistică. „Numărul de beneficiari de asistenţă socială a crescut deoarece s-au diversificat prestaţiile şi au crescut baremurile. Astfel, în ultimii ani au fost adoptate legi noi, care dau dreptul la ajutoare de la stat unor noi categorii de cetăţeni, iar pe de altă parte a crescut limita venitului până la care poţi primi ajutor de la stat.

La ajutorul de încălzire, de pildă, anul trecut am crescut limita la 615 lei, incluzând probabil printre beneficiari şi persoane care lucrează pe salariul minim. Am considerat că nu se pot asigura dintr-un venit mai mic de 615 lei factura la încălzire, masa
şi cheltuielile strict necesare, zilnice”, spune Theodora Bertzi, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Info plus
:

Asistenţă

"Daca am probleme cu Justitia, vine justitia la mine"

Mai multi magistrati, avocati si persoane din administratia locala au beneficiat de serviciile oferite de agentia de turism Sun Holidays, patronata de cetateanul grec Nonis Ioannis. Acesta sustine, in denuntul facut la Parchet, ca a fost obligat de conationalul sau, Theodoros Malideros, sa plateasca aceste servicii
, in caz contrar, familia sa avand de suferit violente. Ioannis sustine ca a platit pentru excursiile persoanelor impuse de Malideros 115.000 de euro. Ulterior excursiei, din Grecia, pe adresa agentiei de turism au sosit mai multe facturi prin care se spune ca s-au efectuat alte servicii, care au ramas neplatite. Nonis Ioannis sustine ca a platit si aceste cheltuieli, suma totala ajungand la 175.000 de euro. Sub o forma sau alta, Theodoros Malideros a reusit sa implice in afacerile sale o serie de nume importante. Astfel, in documente
apar nume ca Rodica Stanoiu, fost ministru al justitiei, Emilia Ezer, judecator la Inalta Curte, si Radu Gherbovan-Silinescu, un renumit avocat, la randul sau fost magistrat.

In momentul de fata apar doua piste probabile privind natura relatiilor dintre Malideros si aceste persoane. Fie Malideros a beneficiat de servicii din partea unor magistrati si ulterior i-a rasplatit pe acestia trimitandu-i in excursii gratuite in Grecia, fie a construit o serie de “probe” pentru ca, la o adica, sa ii poata santaja. In aceasta din urma situatie Malideros a obtinut o serie de documente care acrediteaza ideea ca magistratii au efectuat, in Grecia, cheltuieli pentru diverse servicii turistice pe care nu le-au platit. Ulterior, firma
Sun Holidays ar fi achitat aceste sume la presiunile lui Malideros. Dovezile efectuarii acestor plati ar fi putut deveni o arma in mana lui Theodoros Malideros, pe care ar fi putut sa o foloseasca la momentul oportun.
Concluzii foarte certe referitoare la increngatura de hartii care implica aceste nume nu pot fi trase in momentul de fata, pentru ca Malideros a dispus ridicarea tuturor actelor contabile de la Sun Holidays si transferarea acestora la sediul firmei Dolphin Invest din strada Franceza, fost spatiu al Mobitex SA.
Vom prezenta mai jos o serie de documente care, probabil, ii permiteau lui Malideros sa faca public declaratia “Daca am probleme cu Justitia, vine Justitia la mine”.

Din aceste acte reiese ca, in perioada 16 iulie – 26 iulie 2005, firma Sun Holidays a organizat o excursie in Grecia. O buna parte din numele care figureaza pe lista turistilor inscrisi sunt persoanele importante la care faceam referire: Radu si Claudia Gherbovan, Rodica si Serban Stanoiu, Gheorghe si Emilia Ezer. Din acest document reiese ca unul dintre pasagerii cursei cu destinatia Creta, in care se aflau magistratii mentionati, era si Theodoros Malideros.
Conform documentului, familiile Gherbovan, Stanoiu si Ezer ar fi beneficiat de sase bilete charter la clasa business si de transfer cu trei limuzine Mercedes, de la aeroport la hotelul Adelmar (membru al grupului hotelier Royal Mare Village – unul dintre primele lanturi hoteliere din lume). Cele trei familii ar fi fost cazate in cate un apartament de tip VIP cu acces la piscina in valoare de 2.800 de euro pe noapte/apartament. Pentru excursia celor sase persoane firma Sun Holidays a achitat prin transfer bancar suma de 47.028 euro, in doua transe prin BCR. Aceste informatii sunt cuprinse intr-un listing cu viramente facute de Sun Holidays diversilor parteneri. Ciudat este faptul ca, in prima coloana in care sunt mentionate datele probabile ale excursiilor, in dreptul sumei de 47.028 de euro figureaza sintagma “Grup Stanoiu”, singura exceptie existenta in acest sens.
De asemenea, am mai intrat in posesia unor facturi emise de hotelul Adelmar catre tur operatorul Delta Net, partenerul de afaceri din Grecia al firmei Sun Holidays.

Conform lui Ioannis Nonis aceste facturi au fost emise dupa plecarea turistilor din Grecia si au fost achitate de catre Sun Holidays la ordinul lui Malideros. Acestea ar reprezenta contravaloarea unor servicii turistice, suplimentare excursiei propriu-zise, care nu ar fi fost achitate de catre beneficiari. Astfel, familia Stanoiu ar mai fi datorat 477 de euro, familia Gherbovan ar mai fi datorat 3.803 euro, iar familia Ezer, 610 euro.

Martorul-cheie a murit
Fostul ministru al justitiei Rodica Stanoiu ne-a declarat ca nu isi explica aceste diferente de cost ale excursiei si a afirmat ca nu are si nu a avut nici o legatura cu vreuna dintre partile implicate in scandalul “Malideros”. Mai mult, ea ne-a spus ca cel care s-a ocupat de organizarea acestei excursii este Radu Gherbovan-Silinescu care este prieten de familie si care s-a ocupat de detaliile acestei plecari, dat fiind faptul ca ea nu avea timp iar sotul sau era bolnav. De asemenea, Rodica Stanoiu a spus ca i-a dat lui Radu Gherbovan banii necesari excursiei.

Avocatul Radu Gherbovan-Silinescu ne-a declarat telefonic ca intr-adevar s-a ocupat de organizarea deplasarii in Grecia pentru familia sa si a Rodicai Stanoiu. La fel ca fostul ministru, Radu Gherbovan a spus ca nu a avut nici o legatura cu oricare dintre ceilalti turisti care au plecat in Grecia odata cu ei. Gherbovan a spus ca negocierile si discutiile legate de excursie au fost purtate cu un anume Nikos, despre care stia ca este asociat la firma Sun Holidays. Avocatul a mai precizat ca a ales o firma greceasca din aceleasi motive pentru care atunci cand pleaca in Turcia, pleaca cu o firma turceasca: in speranta ca serviciile sunt de buna calitate. Radu Gherbovan a declarat ca a facut toate platile aferente acestei deplasari catre acest Nikos (in prezent decedat). De asemenea a tinut sa precizeze ca nu l-a cunoscut pe Theodoros Malideros inainte de aceasta excursie si ca toate aceste sustineri facute in legatura cu familia sa si a Rodicai Stanoiu sunt de natura de a ii pune intr-o postura infamanta si, mai ales, neadevarata. In ceea ce o priveste pe Emilia Ezer, aceasta nu a putut fi contactata si, de altfel, nici sotul sau in vederea obtinerii unui punct de vedere legat de aceasta poveste.

Legaturi periculoase
Numele Emiliei Ezer, insa, poate fi intalnit intr-o alta cauza care are legatura cu Theodoros Malideros. Este vorba de dosarul 2137/2005, preschimbat in 8933/1/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia Comerciala. In acest dosar a fost pronuntata in data
de 25 octombrie 2007 Decizia irevocabila numarul 3346. Este un dosar in care firma Dolphin Invest SA a chemat in judecata societatea Mobitex SA, intr-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui spatiu comercial situat in Bucuresti, Soseaua Pantelimon. Parcursul acestui litigiu este urmatorul. Judecatoria Sectorului 2 careia ii fusese inaintata cauza si-a declinat competenta catre Tribunalul Bucuresti. In anul 2004, acesta a dat castig de cauza firmei Dolphin Invest SA. Instanta de apel, Curtea de Apel Bucuresti a anulat decizia instantei inferioare dand dreptate firmei Mobitex SA. Aceasta din urma constata nulitatea hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din Mobitex prin care spatiul cu pricina era vandut firmei Dolphin Invest SA. Hotararea in cauza a ramas irevocabila prin aceea ca, Dolphin Invest nu a mai formulat recursul la care legea ii dadea dreptul. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat insa castig de cauza firmei lui Malideros, Dolphin Invest SA, ignorand Decizia Curtii de Apel ramasa irevocabila, prin care Hotararea AGA care statea la baza actului de vanzare-cumparare a spatiului comercial din Pantelimon, incheiat intre Dolphin si Mobitex, era anulata. Altfel spus spatiile comerciale nu mai aveau cum sa fie vandute sau, in orice caz, nu in baza acelei hotarari AGA. Presedintele instantei care a dat castig de cauza firmei lui Malideros se numeste chiar Emilia Ezer. Coincidenta face ca unul dintre turistii care au vizitat Grecia prin firma Sun Holidays sa fie familia Ezer, Gheorghe si Emilia.

Fugarul Ristea Priboi reapare rizand dupa trei ani

Ristea Priboi s-a intors in Romania dupa mai bine de trei ani in care s-a ascuns de procurorii care il cerceteaza in dosarul Matusa Tamara. Aparitia lui Priboi pare sa-i dea fiori lui Adrian Nastase.

Fostul senator PSD Ristea Priboi s-a intors in Romania dupa mai bine de trei ani.
Mai zambitor ca niciodata, cu nepotelul de mina, asa si-a facut aparitia Ristea Priboi, luni seara, la meciul demonstrativ al celebrei trupe de baschet Harlem Globetrotters. Dupa ce mai bine trei ani atit procurorii, cit si colegii de partid il dadusera disparut prin tari indepartate, de exemplu Dubai sau Liban, acum este cert: Ristea Priboi s-a intors. Omul de incredere al fostului premier Adrian Nastase a parasit Romania in 2005, imediat dupa alegeri, ulterior fiind pus sub urmarire penala in dosarul Matusa Tamara si intr-un alt caz in care era acuzat ca ar fi sprijinit afacerile ilegale ale omului de afaceri Genica Boerica.

Dosar de care a scapat recent, in urma cu citeva luni.

Luni seara, Priboi a stat sub nasul mai multor politicieni si oameni de afaceri veniti si ei la meci: ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, Norica Nicolai si Dorin Marian, ministrul Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely, sau Ion Tiriac. El a avut locuri chiar mai bune decit acestia: la doar trei rinduri de teren.

Majoritatii pesedistilor contactati ieri de Cotidianul nu le venea sa creada ca Priboi s-a intors acasa. Vicepresedintele Victor Ponta, care a asistat cu baietelul sau la meci, spune ca nu l-a zarit deloc pe fostul ofiter de informatii externe. Asta chiar daca Ponta a trecut pe linga locul din care Priboi a savurat spectacolul. „Nu l-am vazut. Eram cu baiatul meu“, ne-a declarat acesta. Nici strategul PSD, Viorel Hrebenciuc, nu stia nimic despre intoarcerea lui Priboi in Romania. Si se pare ca nici nu e foarte dornic sa auda: „De ce ma intrebati pe mine de Priboi? Nu stiti ca era dusmanul meu?“. La fel de mirata, vicepresedintele PSD Rodica Nassar ne-a declarat ca isi credea inca plecat fostul coleg de Parlament. „Stiam ca este la Beirut, in Liban. Nu am insa nici o informatie despre el.“ Aceeasi reactie si din partea fostului secretar general al guvernului Nastase, Eugen Bejinariu: „E plecat din tara, de unde sa stiu eu unde este?“.

Dintre toti pesedistii insa, cel mai neplacut surprins de vestea reaparitiei lui Ristea Priboi este chiar fostul premier Adrian Nastase. Asta in conditiile in care Priboi a fost considerat intotdeauna unul dintre oamenii sai de incredere. „Nu am mai vorbit cu domnul Priboi de ani de zile. Nu am nici un numar de telefon al lui. Ca sa spun sincer, nici nu mai vreau sa fiu implicat din nou in vreo poveste legata de domnul Priboi“, ne-a declarat fostul premier. Potrivit informatiilor publicate in presa, Ristea Priboi este nasul unuia dintre copiii familiei Nastase. Surse din cadrul PSD pun raceala relatiilor dintre cei doi pe seama aceleiasi Matusi Tamara. Mai exact pe seama dosarului de la DNA „mostenit“ de Nastase.

Dar cine este Ristea Priboi si de ce se feresc liderii PSD, in frunte cu fostul sau aliat numarul unu - Adrian Nastase -, de el? Absolvent al Scolii de Securitate de la Baneasa inainte de 1990, Priboi a fost incadrat ca ofiter la Directia de Informatii Externe, adica in bratul extern al Securitatii, acolo unde a ajuns adjunct al departamentului care se ocupa de postul de radio Europa Libera, fiind colaborator apropiat al generalului Plesita. Ristea Priboi s-a aflat in DIE in perioada in care institutia a organizat atentatul cu bomba de la sediul din München al Europei Libere, comis de Carlos Sacalul, dar a negat ca ar fi avut vreo legatura cu acest eveniment. Dupa 1990 a ramas in SIE, iar din 1995, Adrian Nastase il ia sub aripa sa la Camera Deputatilor, unde ocupa postul de consilier personal. In 2000, Ristea Priboi devine deputat PSD. Mai mult, Nastase a incercat sa-l impuna in fruntea Comisiei parlamentare pentru controlul SIE. Incercare ratata, Priboi fiind nevoit sa renunte la functie dupa ce presa a dezvaluit ca a fost implicat in actiunile represive intreprinse de fosta Securitate impotriva postului de radio Europa Libera.

In presa s-a speculat foarte mult pe seama legaturii dintre Nastase si Priboi, suspectindu-se ca relatia dintre acestia, care dateaza dinainte de 1989, ar fi fost una profesionala. Deocamdata, singurul dosar in care numele celor doi apar in clar este cel cunoscut in presa drept dosarul Matusa Tamara. Acesta este, de altfel, si singurul dosar in care Priboi mai este cercetat de DNA. „Se continua urmarirea penala fata de Ristea Priboi pentru complicitate la luare si dare de mita. Mentionam ca nu a fost dat in urmarire nationala sau internationala“, precizeaza Biroul de Presa al DNA. Surse judiciare afirma ca Priboi a primit mai multe citatii de la DNA pentru a lua la cunostinta invinuirile care i se aduc, dar ca acesta nu a fost gasit, deci nu a fost la nici o audiere.

In acest caz de la inceputul lui 2006, fostul premier Adrian Nastase este invinuit de procurorii Anticoruptie de dare de mita, pentru ca i-ar fi oferit lui Ioan Melinescu postul de sef al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in schimbul distrugerii unui inscris care dovedea ca Dana Nastase a depus, in anul 1999, 400.000 de dolari in numerar la o banca. Mijlocitorul intilnirii dintre Ioan Melinescu si Adrian Nastase ar fi fost Ristea Priboi, conform declaratiilor date la dosar de denuntatorul Genica Boerica. In decembrie 2005, Boerica a primit opt ani de inchisoare pentru returnari ilegale de TVA in valoare de circa 10 milioane de dolari, insa, imediat dupa ce i-a denuntat pe Nastase, Priboi si Melinescu, i s-a redus pedeapsa la patru ani.

Un securist nu tocmai de bine

Trecutul antedecembrist al lui Priboi a generat mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Fostul participant la revolta anticomunista din 15 noiembrie ‘87 de la Brasov, Werner Sommeraurer, l-a acuzat pe Priboi ca ar fi fost unul dintre actorii reprimarii manifestarii. Potrivit lui Sommeraurer, citat de revista ,,22’’, ofiterul care il anchetase i-a pus pistolul la git in fata lui Priboi. „Nici Priboi nu s-a lasat mai prejos, povesteste Sommeraurer, m-a lovit peste palme, m-a intins pe masa
si m-a lovit peste talpi atit de tare incit imi crapasera talpile de la pantofi“. Ristea Priboi i-a dat in judecata pentru aceste acuzatii pe Werner Sommeraurer si pe istoricul Marius Oprea, dar a pierdut procesul. O alta acuzatie a fost lansata de fostul liberal Radu F. Alexandru. Potrivit acestuia, Priboi ar fi scris doua note informative - documente
autentice - provenind din arhiva CNSAS, Dosarul I/622, referitoare la urmarirea informativa a poetului Ion Gheorghe. Notele respective vizau activitatea si atitudinea politica ale poetului Ion Gheorghe, tematica poeziilor sale, cit si viata
familiala.

Cum a scapat Priboi de dosarul Genica Boerica

Priboi a mai fost cercetat penal intr-un alt dosar, ce privea returnari ilegale de TVA, de care ar fi beneficiat acelasi Genica Boerica, pe care fostul deputat PSD l-ar fi ajutat prin interventii la Finantele din Dolj.

Fostul deputat PSD a mai fost implicat intr-un dosar penal, sub suspiciunea de complicitate la inselaciune, dar procurorii nu i-au putut dovedi vinovatia. In acest dosar, omul de afaceri craiovean Genica Boerica a fost condamnat in anul 2006 pentru ca ar fi beneficiat, cu complicitatea conducerii Directiei Finantelor Publice Dolj, de rambursari ilegale de TVA in valoare totala de circa 10 milioane de dolari. El le-a declarat atunci procurorilor ca cel care l-a ajutat sa insele Finantele a fost Ristea Priboi, care a intervenit pe linga conducerea institutiei, contra unei sume de bani primite de la Boerica, pentru a-i accepta documentatia falsa.

Priboi a fost scos in noiembrie 2007 de sub urmarire penala, pentru ca procurorii nu au putut stabili cu certitudine ca ar fi primit mita si nici ca respectivele interventii ale deputatului s-au produs
in realitate. Singura proba impotriva lui Priboi in acest dosar a fost autodenuntul lui Genica Boerica, apreciat de DNA drept insuficient pentru a-l pune sub acuzare pe fostul deputat PSD.

Omul de afaceri craiovean a declarat in iunie 2006, intr-un interviu publicat de cotidianul „Ziua“, ca el beneficia doar de o parte a sumelor rezultate din rambursarile ilegale de TVA, iar majoritatea banilor ajungeau la sefii Directiei Finantelor Publice Dolj sau la PSD, prin Ristea Priboi. El a adaugat ca a fost santajat de Ristea Priboi pentru a nu le divulga procurorilor felul in care PSD era finantat ilegal, dar fara a preciza in ce ar fi constat respectivul santaj. „40% raminea la cei de la Directia de Finante
de la Dolj, care spuneau ca dau si mai jos, lucru pe care nu pot sa-l confirm, 30% mergea la Bucuresti, la partid, prin Ristea Priboi, in jur de 10% mi-am insusit eu, la fiecare rambursare de TVA, si restul mergeau la cei mai mici, care faceau diverse operatiuni“, a declarat Boerica pentru cotidianul citat.

Problema veceurilor defulează la summit

Situaţia toaletelor din parlament este subiectul unei corespondenţe la nivel înalt între autorităţile de la Bucureşti şi comandamentul NATO de la Bruxelles

Pregătirile febrile pentru organizarea summitului NATO trebuie să depăşească o chestiune delicată: situaţia toaletelor din Casa Poporului. Comandamentul NATO de la Bruxelles s-a interesat direct de numărul de veceuri din parlament. Soluţia NATO a fost închirierea de toalete speciale care costă 6.000 de euro pe săptămână, pentru diferitele tabieturi ale şefilor de stat.

Stenograma Biroului
Permanent al Camerei Deputaţilor din data
de 12 martie arată că oficialii români iau foarte în serios problema veceurilor din parlament. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, a expus problema în şedinţă, după ce deputatul Sorin Paveliu a prezentat un material întocmit de arhitecta Casei Poporului, Anca Petrescu.

Ea protesta faţă de achiziţionarea a 1.000 de veceuri ecologice, care vor deservi cei peste 5.000 de participanţi la summit. "La fiecare cinci persoane să cumperi câte o toaletă în plus
este chiar...", s-a arătat oarecum indignat Paveliu. Secretarul general adjunct al Camerei, Mihai Unghianu, le-a spus colegilor săi că interesul în problemă vine direct de la Bruxelles.

"Domnule preşedinte, problema acestor veceuri a fost sesizată de către Comandamentul NATO de la Bruxelles. Am avut o corespondenţă cu acest comandament în care mi-a arătat două lucruri. Prin vizitele pe care le-au făcut pe teren, dânşii au vizionat săli, după care s-a născut această problemă. Nu cunoşteau, de fapt, care este posibilitatea clădirii.

Le-am trimis acum două săptămâni pentru nivelul P1, nivelul P şi S1, unde se desfăşoară această reuniune, toate facilităţile oferite de noi, cu număr de cabine - bărbaţi, femei - ş.a.m.d. De asemenea, le-am făcut observaţia că eu, în calitate de gazdă, urmăresc ca participanţii la această reuniune să vadă mai întâi ce este în cadrul acestei clădiri", a fost răspunsul pe care l-a dat Unghianu.

Cabine de şase mii de euro bucata

Mihai Unghianu a explicat şi care a fost soluţia oferită de conducerea NATO. "Am primit acum trei zile o propunere de la ei, pentru şefii de stat, având în vedere vârsta, având în vedere tabieturile şi alte lucruri. Toaletele respective sunt nişte cabine speciale, care costă 6.000 de euro bucata, închiriate o săptămână, nu de cumpărat", a afirmat el. Oficialul român a menţionat că le-a spus celor de la Bruxelles că nu sunt fonduri suficiente pentru achiziţiile dorite de NATO.

„Vor ajunge la subsol"

"Şi le-am răspuns şi la acest lucru că: unu, noi nu mai avem sumele necesare pentru închirieri şi dacă au de gând să le închirieze, dar în niciun caz nu le vor pune dânşii unde vor, ci să vină să ne prezinte unde să le plaseze, pentru ca să nu strice arhitectura Casei. Deci vor ajunge ori la subsol, ori în altă parte, chiar dacă domniile lor le vor cumpăra. Pesemne că o să fiu pus la zid pentru incidentul acesta", a arătat Unghianu. Concluzia discuţiilor a fost că subiectul va fi urmărit cu maximă atenţie.